Complexitatea mereu crescanda a societatii contemporane face ca inteligenta probata in context educational sa fie insuficienta pentru multi dintre noi pentru rezolvarea problemelor cotidiene. Sunt bine cunoscute cazurile a numerosi elevi / studenti geniali a caror performanta pe durata scolarizarii depaseste sensibil reusitele colegilor lor, dar care nu reusesc mai apoi sa isi valorifice potentialul, esuand, uneori lamentabil, in plan profesional; prestatiile lor la locul de munca le tradeaza lipsa deprinderilor practice si a celor sociale.
Pe de alta parte, nu putine sunt persoanele care, desi modest dotate intelectual, dovedesc o buna adaptare sociala la o mare varietate de contexte, fiind considerati oameni de succes. Desigur, nu trebuie omis faptul ca in cele doua medii, educational si social, problemele cu care ne confruntam sunt calitativ diferite.
Mediul educational ne supune rezolvarii, prioritar, probleme bine definite, adica probleme pentru care, de regula, exista un singur raspuns corect; prin contrast, problemele vietii cotidiene sunt slab definite, ceea ce permite abordarea lor din mai multe perspective, iar pentru ele nu exista niciodata o solutie perfecta. Din dorinta de a depasi acest aparent pradox, cercetatorii au introdus o serie de termeni noi. Intalnim, astfel, tot mai frecvent, sintagme precum inteligenta sociala, inteligenta practica, inteligenta emotionala etc. Toate acestea se refera la abilitati cognitive ce sunt necesare pentru a solutiona problemele cu care ne confruntam in viata de zi cu zi: rezolvarea conflictelor de munca, dificultatile muncii in echipa, adaptarea la un nou context cultural, social sau la un nou loc de munca etc.
O definitie ceva mai recenta propusa de Daniel Goleman (1995), prin continutul si accentele sale, se dovedeste a fi mai apropiata de preocuparile noastre. Conform acestuia, inteligenta emotionala desemneaza o capacitate de control si autocontrol al stresului si emotiilor negative; o meta-abilitate, care determina si influenteaza modul si eficienta cu care ne putem folosi celelalte capacitati si abilitati pe care le posedam, inclusiv inteligenta educationala. Realitatea ne demonstreaza ca persoanele care isi cunosc si isi stapanesc bine emotiile si care decripteaza si abordeaza eficient emotiile celorlalti sunt in avantaj in orice domeniu al vietii, fie ca e vorba de relatii sentimentale, fie de respectarea regulilor nescrise ce determina reusita in diverse arii de activitate.
Exista cinci mari arii la nivelul carora putem actiona pentru a o optimiza:
1) cunoasterea emotiilor proprii (sau autoconstientizarea; adica recunoasterea unei emotii atunci cand are loc)
2) managementul emotiilor proprii (abilitatea de a-si controla sau exterioriza emotiile astfel incat sa fie potrivite momentului, situatiei sau contextului)
3) automotivarea (coordonarea emotiilor in directia atingerii unui scop)
4) recunoasterea emotiilor celorlalti (empatia, constientizarea sociala)
5) managementul relatiilor (sau managementul emotiilor celorlalti)
Cei ce poseda capacitati emotionale bine dezvoltate au mai multe sanse de a fi eficienti si multumiti in viata, deoarece isi pot controla abilitatile mintale ce le sustin productivitatea. In schimb, cei cu putine resurse de control emotional sunt expusi la nenumarate conflicte interne, ajungand astfel sa-si submineze propriul potential.
Dezvolta-ti impreuna cu copilul tau inteligenta emotionala cu ajutorul materialelor de pe www.jucariieducationale.ro !
Toate drepturile rezervate Playful Learning. Orice reproducere totala sau partiala a textului se pedepseste conform legilor in vigoare.
