Echilibrul intre bunatate si fermitate

Fiecare parinte isi doreste sa fie cel mai bun parinte pentru micutul sau. Dar ce inseamna un parinte bun si cum pot ca sa imi ajut copilul sa invete sa fie disciplinat si, in acelasi timp, sa fiu prietenul sau cel mai bun.

Raspunsul consta in echilibru si exact la echilibru se refera disciplina pozitiva. Aceasta are la baza respectul atat pentru copil, cat si pentru parinte si are ca scop dezvoltarea unei relatii armonioase intre acestia in care copilul sa simta ca apartine si este iubit.

Disciplina pozitiva nu este nici permisiva, nici punitiva. Acest lucru inseamna ca parintele nu va accepta orice comportament din partea copilului numai ca sa il vada razand, dar nici nu va folosi pedeapsa ca raspuns la orice comportament pe care il considera neadecvat.

Disciplina pozitiva il invata pe adult sa gaseasca echilibrul intre bunatate si fermitate, respectand, in acelasi timp nevoile copilului si ale adultului.

Iată câteva din principiile disciplinei pozitive pe care le puteți aplica incepand de acum in relatia cu micutul dumneavoastra. Tineti minte ca nu e niciodata prea tarziu sa invatam sa fim parinti mai buni si ca mai bun nu inseamna mai permisiv.

  1. Un bun parinte decide ce va face, apoi actioneaza

Faptul ca te afli acum aici e un semn ca ai luat decizia de a incerca sa fii un parinte mai bun, cu ajutorul disciplinei pozitive.

Fa un pas inapoi si gandeste-te la ce te nemultumeste in relatia cu copilul tau. Ti s-a intamplat vreodata sa spui ca vei face ceva, iar apoi ai actionat contrar celor spuse? Ai repetat, ai explicat, ai reamintit in loc sa duci la capat actiunea in speranta ca nu va fi nevoie sa faci ceea ce ai spus.

Uneori, din incercarea de a controla actiunile celui mic, uitam ca solutia e de cele mai multe ori la noi. Acorda mai mult timp luarii deciziei si apoi spune ferm ce ai hotarat. Apoi doar actioneaza.

  1. Inlocuieste pedepsele cu informatia si oportunitati de a invata din greseli

Numeroase studii psihologice au aratat faptul ca pedeapsa nu ajuta la modelarea comportamentului celor mici, ci doar contribuie la dezvoltarea fricii ca element motivator.

Chiar daca ti se pare ca e prea mic, explica-i copilului, cu calm, ca felul in care se comporta ii afecteaza pe cei din jur. Arata-i tu sau gasiti impreuna o solutie de rezolvare a problemei. In cazul in care sunt emotii foarte puternice, da-i timp (dar si tie) pentru a se linisti, iar apoi discutati problema.

  1. Creaza-ti asteptari rezonabile

Presiunile celor din jur asupra parintilor sunt uriase – de la „super-parinti” care isi prezinta o viata de vis pe retelele sociale alaturi de micutii lor, la exemple, solutii si intrebari din partea apropiatilor – „Al meu la varsta lui deja facea x lucru.” sau „Eu am facut asa si a mers de minune, tu de ce nu incerci?”.

Fiecare copil are ritmul sau de dezvoltare si cu toate ca unele activitati sunt de succes pentru alti copii, ar putea sa fie neportivite pentru micutul tau. Aloca-ti timp sa il cunosti si sa il observi si formuleaza-ti asteptarile in raport cu el.

Bucura-te de progresul sau zi de zi si, in loc sa il compari cu alti copii, compara-l cu copilul care era el ieri.

Abilitatile emotionale si sociale au un rol foarte important in viata noastra, atat in copilarie, dar si odata ce ajungem la varsta adulta. Studii din psihologie arata ca abilitatile copiilor de a forma relatii si de a  relationa cu cei din jur sunt un predictor mai puternic pentru adaptarea la viata adulta decat potentialul lor cognitiv. De aceea e important sa contribuim la dezvoltarea socio-emotionala a micutilor cat mai de timpuriu.

Ce sunt emotiile?

Emotiile sunt trairi fata de un eveniment sau situatie si au o componenta cognitiva (gandurile pe care le avem relationate cu situatia data) si o componenta comportamentala (mimica fetei, pozitia corpului sau alte manifestari biologice – ex. cresterea temperaturii corpului atunci cand ne infuriem).  Acestea au un puternic rol adaptativ, adica ne ajuta pe noi sa ne adaptam la diferite situatii de viata si sa relationam cu cei din jur.

Afisul emotiilor

Care sunt abilitatile socio-emotionale?

Principalele abilitati emotionale sunt:

  • intelegerea emotiilor (proprii si ale celor din jur)
  • exprimarea emotiilor
  • reglarea emotionala

Dezvoltarea abilitatilor socio-emotionale nu numai ca ajuta la formarea si mentilerea relatiilor sociale, dar ajuta copiii sa se adapteze la situatii noi (ex. inceperea gradinitei sau mersul la scoala). In acelasi timp, dezvoltarea emotionala a micutilor previne aparitia problemelor emotionale si a celor comportamentale.

Ce putem face cu copiii pentru a le dezvolta abilitatile socio-emotionale?

  1. Vorbiti cu micutul dumneavoastra despre emotii

Emotiile de bucurie, tristete, frica, furie si dezgust apar cel mai de timpuriu la ce mici. Chiar daca inca le pot verbaliza, acestia le exprima si e important ca dumneavoastra sa le etichetati pentru ei (ex. ai un zambet foarte larg in dimineata asta, esti foarte bucuros, nu?).

  1. Nu va ascundeti emotiile

Stim ca va doriti tot ce e mai bun pentru copilul dumneavoastra, insa ar fi imposibil sa fiti tot timpul cu zambetul pe buze. Lasati-l pe cel mic sa va vada chiar si atunci cand sunteti trist sau furios si spuneti-i ce emotie simtiti (ex. acum sunt furios pentru ca am spart o farfurie, insa voi bea un ceai si ma voi linisti imediat).

Plansa Familia Mea cu sentimente

  1. Includeti emotiile in jocurile cu cel mic

Copiii invata cel mai usor prin joc. De aceea puteti sa transformati jocul cu cel mic intr-un joc despre emotii. Spre exemplu, identificati emotiile personajelor din povesti si mimati-le alaturi de cel mic (ex. cum faci tu cand esti bucuros?).

Poveste terapeutica Partea VII – Abilitati socio-emotionale

  1. Ajutati-l pe micut sa isi dezvolte strategii de reglare emotionala

Momentele dificile sunt un prilej bun pentru a-l ajuta pe cel mic sa isi dezvolte strategiile de reglare emotionala. De multe ori, copiii reactioneaza in anumite moduri pentru ca nu stiu cum altfel sa se manifeste.

De aceea, e important sa ii aratati dumneavoastra cum e in regula sa se manifeste. Mai intai, reflectati empatic emotia pe care o simte cel mic si aratati-i in primul rand ca il intelegeti. Apoi, exemplificati un comportament adecvat (ex. inteleg ca esti furios ca nu vom sta aici 3 minute ca sa ne linistim si apoi ne jucam din noi).

Incurajati-l de fiecare data cand reuseste sa se regleze emotional, precizandu-le exact ce au facut.

Cartonase emotii Familia mea

Sursa: http://www.unicef.ro/wp-content/uploads//dezvoltare-abilitati-pt-pdf.pdf, accesat la data de 08.12.2016.