Cum sa fii un bun parinte | 3 pasi simpli pentru echilibrul intre bun si ferm

Echilibrul intre bunatate si fermitate

Fiecare parinte isi doreste sa fie cel mai bun parinte pentru micutul sau. Dar ce inseamna un parinte bun si cum pot ca sa imi ajut copilul sa invete sa fie disciplinat si, in acelasi timp, sa fiu prietenul sau cel mai bun.

Raspunsul consta in echilibru si exact la echilibru se refera disciplina pozitiva. Aceasta are la baza respectul atat pentru copil, cat si pentru parinte si are ca scop dezvoltarea unei relatii armonioase intre acestia in care copilul sa simta ca apartine si este iubit.

Disciplina pozitiva nu este nici permisiva, nici punitiva. Acest lucru inseamna ca parintele nu va accepta orice comportament din partea copilului numai ca sa il vada razand, dar nici nu va folosi pedeapsa ca raspuns la orice comportament pe care il considera neadecvat.

Disciplina pozitiva il invata pe adult sa gaseasca echilibrul intre bunatate si fermitate, respectand, in acelasi timp nevoile copilului si ale adultului.

Iată câteva din principiile disciplinei pozitive pe care le puteți aplica incepand de acum in relatia cu micutul dumneavoastra. Tineti minte ca nu e niciodata prea tarziu sa invatam sa fim parinti mai buni si ca mai bun nu inseamna mai permisiv.

  1. Un bun parinte decide ce va face, apoi actioneaza

Faptul ca te afli acum aici e un semn ca ai luat decizia de a incerca sa fii un parinte mai bun, cu ajutorul disciplinei pozitive.

Fa un pas inapoi si gandeste-te la ce te nemultumeste in relatia cu copilul tau. Ti s-a intamplat vreodata sa spui ca vei face ceva, iar apoi ai actionat contrar celor spuse? Ai repetat, ai explicat, ai reamintit in loc sa duci la capat actiunea in speranta ca nu va fi nevoie sa faci ceea ce ai spus.

Uneori, din incercarea de a controla actiunile celui mic, uitam ca solutia e de cele mai multe ori la noi. Acorda mai mult timp luarii deciziei si apoi spune ferm ce ai hotarat. Apoi doar actioneaza.

  1. Inlocuieste pedepsele cu informatia si oportunitati de a invata din greseli

Numeroase studii psihologice au aratat faptul ca pedeapsa nu ajuta la modelarea comportamentului celor mici, ci doar contribuie la dezvoltarea fricii ca element motivator.

Chiar daca ti se pare ca e prea mic, explica-i copilului, cu calm, ca felul in care se comporta ii afecteaza pe cei din jur. Arata-i tu sau gasiti impreuna o solutie de rezolvare a problemei. In cazul in care sunt emotii foarte puternice, da-i timp (dar si tie) pentru a se linisti, iar apoi discutati problema.

  1. Creaza-ti asteptari rezonabile

Presiunile celor din jur asupra parintilor sunt uriase – de la „super-parinti” care isi prezinta o viata de vis pe retelele sociale alaturi de micutii lor, la exemple, solutii si intrebari din partea apropiatilor – „Al meu la varsta lui deja facea x lucru.” sau „Eu am facut asa si a mers de minune, tu de ce nu incerci?”.

Fiecare copil are ritmul sau de dezvoltare si cu toate ca unele activitati sunt de succes pentru alti copii, ar putea sa fie neportivite pentru micutul tau. Aloca-ti timp sa il cunosti si sa il observi si formuleaza-ti asteptarile in raport cu el.

Bucura-te de progresul sau zi de zi si, in loc sa il compari cu alti copii, compara-l cu copilul care era el ieri.

0 raspunsuri

Ne intereseaza parerea ta.

Lasa un comentariu.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.