Anxietatea manifestata printr-o fobie este incadrata in Axa I a DSM IV-TR ca fiind o tulburare clinica. In jur de 4% dintre americani sufera de fobie sociala; alte tipuri de fobii includ agorafobia, arahnofobia, frica de serpi sau de caini. Fobia se traduce printr-un comportament puternic anxios fata de factorul stresor; anxietatea se manifesta atat la nivel emotional sau cognitiv cat si fiziologic.
Una dintre paradigmele psihologice care explica fenomenul de anxietate manifestata prin frica este teoria social-cognitiva a personalitatii. Aceasta teorie sustine ca un comportament este influentat atat de factorii genetici cat si de cei din mediu- proces numit de Bandura „determinism reciproc”. Individul este influentat de mediu insa are libertatea de a alege cum actioneaza; el actioneaza si interactioneaza cu ceilalti in scopul modelarii atat a propriului comportament cat si al celorlalti fiind un „agent de actiune”. Social-cognitivistii reliefeaza importanta proceselor cognitive in dezvoltarea si functionarea personalitatii si sustin posibilitatea invatarii unor comportamente complexe in lipsa oricarei intariri.
Aceasta teorie da importanta competentelor si deprinderilor posedate de individ, in special cele de ordin cognitiv ce implica abilitatea acestuia de a judeca si solutiona situatiile problematice cu care se confrunta. Individul poseda de asemenea un sistem de scopuri ce-i faciliteaza procesul de selectare a manifestarii unui anumit comportament si ii initiaza si mentine automotivatia. Mai mult, procesele raspunzatoare de functionarea psihologica a individului sunt adunate sub conceptul de sine; Bandura considera ca individul detine o capacitate autoperceputa de a face fata situatiilor specifice numita „autoeficacitate”. Aceasta capacitate nu este prezisa de rezultatele performantelor anterioare, ci de convingerile individului asupra situatiei prezente. Judecatile privind autoeficacitatea influenteaza alegerea situatiilor in care se implica o persoana, cantitatea de efort depusa, timpul alocat unei sarcini, rezistenta la greutati si depasirea obstacolelor; autoeficacitatea se modeleaza pe baza a patru surse: experienta directa– evaluarea performantelor trecute, invatarea vicarianta– observarea comportamentului altor persoane numite „modele” si mai apoi alegerea situatiilor care confirma propriile perceptii asupra sinelui, persuasiunea verbala– evaluarile pozitive si plauzibile primite din partea altora vis-a-vis de propriul comportament si starile emotionale– ca indicatori ai autoeficacitatii.
Social-cognitivistii expun doua procese distincte ce stau la baza teoriei personalitatii: invatarea observationala si autoreglarea; ambele procese sunt influentate de intariri fara a fi determinate de ele. Invatarea observationala, mai precis conditionarea vicarianta, sustine ca simpla observarea a celorlalti determina invatarea. Indivizii au un rol activ in selectarea modelelor dupa care se ghideaza. Invatarea e compusa din doua sub-procese: achizitie si executie; un comportament nou poate fi achizitionat independent de intariri insa executia acestuia depinde de recompensare sau pedepsire. Asadar, indivizii pot dezvolta reactii emotionale puternice fata de locuri sau vietati fara sa fi avut vreun contact cu ele. Autoreglarea, pe de alta parte, consta in capacitatea unui individ de a-si stabili propriile obiective si de a-si mentine un comportament pentru perioade mari de timp in lipsa unei intariri cu ajutorul starii unor expectante- proces de autointarire.
Comportamentul fobic poate fi invatat prin observarea unor modele si prin experienta directa. Fobia de caini poate fi invatata fie prin observarea modelelor familiale (de exemplu tatal baiatului, cu care acesta petrece foarte mult timp, are fobie de caini) fie prin observarea comportamentului prietenilor (in anturajul baiatului pot exista persoane cu fobie de caini). In acest sens, putem atribui diferenta dintre comportamentul celor doi frati procesului de conditionare vicarianta in cadrul caruia individul selecteaza activ modelele dupa care se ghideaza. Astfel ca persoanele cu care baiatul petrece mult timp manifesta modele dezadaptative de raspuns anxios la vederea unui caine pe cand in anturajul fetei exista doar persoane ce manifesta raspunsuri adaptative in relatia cu stimulul, ambii avand posibilitatea de a alege modele.
Experienta directa se refera la executia modelului achizitionat in baza recompenselor si pedepselor, adica in baza consecintelor acelui comportament asupra modelului. In cazul in care comportamentul fobic e urmat de o pedeapsa, acesta are o probabilitate mai mica de aparitie decat in cazul in care a fost precedat de o recompensa. Acest fapt explica dezvoltarea diferita a nivelului de anxietate in cadrul fobiei de caini la cei doi frati dat fiind faptul ca baiatul a observat modele carora fie li s-a aplicat o pedeapsa in urma interactiunii cu cainele fie o intariere negativa, iar pe de cealalta parte, fiica a observat recompensarea comportamentul modelelor in urma interactiunii cu cainele.
Raspunsul pe care un individ il da in momentul confruntarii depinde de interpretarea pe care o atribuie cauzei stimulului si de expectantele pe care le are in legatura cu comportamentul sau. Individul, fiind animat de activitatea neuropsihica (arousal), el poate gasi alternative de raspuns si de expectante. Astfel, baiatul isi va mentine comportamentul fobic prin prisma expectantelor sau consecintelor anticipate relationate cu sentimentul de anxietate invatat pana in prezent, anume, cainii sunt un factor stresor care pericliteaza buna functionare emotionala, cognitiva si fiziologica a individului. Pe de alta parte, fiica, avand expectante pozitive in interactiunea cu un caine nu va dezvolta sentimente de anxietate la prezenta sa fizica sau imaginativa. Asadar, procesul de autoreglare sustine ca indivizii sunt influentati de stimulii din mediu insa au rol activ in alegerea cognitiilor atribuite unei situatii, declansarii unui tip de comportament sau exprimarii unor emotii pozitive sau negative.
Comportamentul fobic in cazul baiatului este mentinut de sentimentul de autoeficacitate prin prisma consecintelor externe directe, experientierea vicarianta sau consecinte autoproduse. Astfel, prin experienta directa baiatul evalueaza performantele sale anterioare in situatia stresanta si isi confirma buna alegerea a comportamentului anxios intr-o situatie fobica. Apoi, baiatul cauta acele situatii in care i se confirma convingerile; el mai devreme va observa ca o persoana a fost muscata de un caine decat ca acest animal e folosit in cadrul terapiei pentru varstnici. Nu in ultimul rand, comportamentul fobic al baiatului e mentinut de consecintele autoproduse, mai exact de reactii autoevaluative prin expectantele unei autopenitente in cazul in care el se abate de la propriile convingeri. La polul opus, fiica neavand experiente stresante cu cainii nu a dezvoltat o astfel de fobie, ea la fel va alegere situatiile care ii vor confirma convingerile, insa de aceasta data animal e perceput ca inofensiv si reactiile evaluative de lauda in momentul interactiunii sale cu cainele.
Bandura sustine ca fobiile pot fi tratate prin dezvoltarea sentimentului de autoeficacitate cu ajutorul procedeelor de modelare: experienta vicarianta sau modelare ghidata. Odata dezvoltate mecanismele de coping, pacientii fobici renuntau la asistenta modelelor, descurcandu-se singuri in situatii anterior declansatoare de anxietate. In cazul acestor doi copii, dezvoltarea unui sentiment de anxietate manifestata prin frica de caini s-a facut diferit datorita alegerea unor modele diferite, observarea comportamentului acestor modele in interactiune cu factorul stresor -cainele- primind intariri fie pozitive, fie negative si cognitiile atribuite acestei situatii, acestea determinand mai apoi alegerea manifestarii comportamentale in situatii care confirma convingerile.
Teorie vs. Practica
In teorie, practica e simpla.
Te invit sa testezi acest concept cu ajutorul Cardurilor OH oferite de Sofia si prietenii sai.
Pune in practica ce ai invatat si anunta-ne cum a mers. Iti tinem pumnii!
www.jucariieducationale.ro – Magazin online de unelte psiho-educationale, instrumente non-formale si jucarii creative
Toate drepturile rezervate Playful Learning. Orice reproducere totala sau partiala a textului se pedepseste conform legilor in vigoare.
